citate...

''Nici un chirurg nu poate explica de ce uneori, fractura creata intre doi oameni care se iubesc, e iremediabila.'' (Gabriel Petru Baetan)

''Cea mai stranie forma de a indeparta pe cineva este a sta langa el si a stii ca nu-l vei putea avea niciodata.'' (Gabriel Jose Garcia Marquez)

''Despartirile au ceva din melancolia asfintitului, o blanda stralucire care ascunde in ea avertismentul intunericului.'' (Octavian Paler)

''La nimic nu ne decidem mai iute ca la despartirile pe veci.'' (Lawrence Sterne)

Florin Bogardo - Plop infrant

Pur si simplu imi da fiori...

Ion Minulescu - Romanta fara muzica (Ca ne iubim)

Ca ne iubim - si-o stie lumea toata -
E-adevarat;
Dar cat ne vom iubi
Nici noi nu stim,
Nici lumea nu va sti ...
Si nu va sti-o, poate, niciodata ...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ne-am cunoscut în tara-n care-alt'data
Manon Lescaut iubi pe Des Grieux,
Intr-un amurg de toamna, orchestrate
In violet,
In alb,
In roz
Si-n bleu.
Si ne-am iubit intaia oara-n parcul
In care Nimfele de marmura privesc,
Cu ochii-ntrebatori, catre peluza
Pe care-un Zeu isi pregateste arcul,
Sa-si bata joc de cei ce-l ocolesc ...
Si ne-am iubit! ...
Ti-aduci aminte?...
Bluza -
Ah! ... Bluza ta pe sanu-ti decoltat
Parea un peplum de matase, sfasiat
Pe sanul unei Venere ce moare! ...
Si ne-am iubit cu-atata nebunie.
Ca statuele albe ne-au privit
Cu ochi gelosi,
Iar zeul a-mpietrit
In mana cu-o sageata-otravitoare! ...
Si ne-am iubit,
Si-azi toata lumea stie
Ca ne iubim ...
Dar cat ne vom iubi
Nici noi nu stim,
Nici lumea nu va sti! ...

Nichita Stanescu - Poveste sentimentala

Pe urma ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stateam la o margine-a orei,
tu - la cealalta,
ca doua toarte de amfora.
Numai cuvintele zburau intre noi,
inainte si inapoi.
Virtejul lor putea fi aproape zarit,
si deodata,
îmi lasam un genunchi,
iar cotul mi-infigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinata
de caderea vreunui cuvint,
ca pe sub laba unui leu alergind.
Cuvintele se roteau, se roteau intre noi,
inainte si inapoi,
si cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, intr-un virtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput.

Moment

Stau si ma intreb cu ce scop ne nastem? As raspunde bineinteles"ca sa iubim". Dar cine mai iubeste sincer? Nu stiu...oricum putini. De ce un om minte, de ce altul promite marea cu sarea, de ce altul te face sa iti pierzi increderea? Da stiu, cam toti purtam o masca a noastra si uneori nu o dam niciodata jos. Pentru ce sa doresti sa iubesti si sa fii iubit? Nu ar avea nici un sens, cand toti purtam aceeasi masca. Cum sa ai incredere in oameni, cum sa mai fii sincer cand aproape nimeni nu e sincer cu tine? Cum?
Uneori te saturi sa tot mergi mai departe si sa uiti...As vrea sa fiu alt om, as vrea sa schimb ceva...Dar voi putea oare?

Stela Enache - N-ai sa ma poti uita

Marea val cu val
Poate sa stearga in nisip, dar si pe mal
Dar cand pe plaja maine singur vei veni
Urmele mele iti vor lipsi...

Stela Enache - Balada pescarusilor albastri

Adrian Paunescu - Fosta iubire

Nici amintirea nu te mai pastreaza
De-as vrea sa-ti cant m-as poticni afon
Ai fost o nebunie si o raza
Ramai un numar vechi de telefon

As vrea sa te mai vad dar nu se poate
Am auzit ca te-am vazut candva
Dar ca prin geam cu marginile mate
Priveam prin fosta draga fiinta ta

Mai vine cineva si mai imi spune
Cate ceva de bine sau de rau,
Dar noi n-avem nici amintiri comune
Te-ai dus luand tot ce era al tau

Te acordasem ca pe o vioara
Cantai in palme sub barbia mea
Si brusc te-am aruncat pe usa-afara
Si nu ai mai putut de-atunci canta

Pe front daca eram sau mort de boala
Sau condamnat sau cu genunchii franti,
De dragoste, speranta si rascoala
Tu peste mine trebuia sa canti

Dar acordajul tau a fost vremelnic
Tu ai cantat c-asa stiai ca-mi placi,
Acum dintr-un uitat si trist pomelnic
Cu un suras de neputinta taci!

Candva te presimteam pe-o falfaire
Stiam apropierea sa ti-o gust
Acum chiar daca sa ma tai tot nu am stire
Ca mi-e aproape pasul tau ingust

A fost iubire? Sau minciuna lunga?
Te rog da voie gandului curat
Din departarea mea sa te ajunga
La orice nume azi te-ai fi mutat

Un telefon uitat si o adresa...
Aud ca suferi si traiesti urat
Si-ti cureti zilnic cuvenita lesa
Si tu, cu mana ta, ti-o pui la gat

E greu sa-ti spun, dar viata impreuna
Oricat de scurta, m-a trimis sa-ti spun
Un adevar mai grav ca o minciuna,
Mai trist, mai inflamabil, mai nebun

Nu mai existi, esti trasnetul de vara
Ce mi-a lasat in creier cer topit
Dar cand te-am aruncat pe usa-afara
Eu cel mai mult atuncea te-am iubit

Sa-ti spun sa te intorci? Astepti zadarnic
Ramai si-mbraca-ti viata in vopsea
Marita-te mai bine c-un paharnic,
Sa aiba dromaderii ce sa bea.

Chiar daca - FLORIN CHILIAN

Nichita Stanescu - Imbratisarea

Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lasă să-l străbată

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute

Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, întrecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.